Secţia de limba şi literatura turcă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti a fost înfiinţată în anul 1957, limba turcă fiind asociată, în general, cu limba şi literatura română sau cu o altă limbă străină.
Cursurile de limbă s-au orientat, cu predilecţie, către următoarele discipline: istoria limbii turce, elemente de dialectologie turcă, introducere în filologia turcă, gramatica comparată a limbilor turcice, limba turcă contemporană.
Cursurile de literatură au vizat literatura turcă preislamică, literatura turcă din perioada islamică, precum şi curentele şi orientările literare moderne şi contemporane, de influenţă occidentală. Cursurile de limbă şi cele de literatură au fost, desigur, completate de cursuri de civilizaţie turcă.
Cursurile cu caracter opţional şi-au propus adeseori să abordeze teme mai puţin frecventate de literatura de specialitate din România, precum Literatura turcă în perioada Tanzimatului, Structura metaforei în lirica turcă, Literatura hagiografică din Turcia în contextul culturii populare anatoliene, Structuri preislamice în epopeea oguză Dede Korkut Kitabı; Genul hagiografic în literatura turcă, Literatura turcă de inspiraţie sufită, Civilizaţia otomană, între manierism şi inovaţie, Marginali şi marginalitate în Imperiul Otoman, Teoria şi practica traducerii, Teoria şi practica traducerii textului literar, Minoritari şi majoritari în spaţiul spaţiul islamic etc.
Membrii secţiei au fost implicaţi, începând cu anul 1997, în următoarele programe de masterat: Tipologie lingvistică şi culturală orientală (1997-1998), Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi (2007-2009 şi 2010-2012), organizate în colaborare cu secţia arabă din cadrul aceleiaşi catedre, şi Traducerea textului literar contemporan / limba turcă (2008-2010).
Limba turcă a avut în mod constant statutul de limbă A; în decursul timpului, în funcţie de solicitări, a fost predată şi ca limbă facultativă (aşa-numita „limbă a treia”). Durata studiilor a fost iniţial de cinci ani, pentru a se reduce ulterior la patru, respectiv trei ani (formula actuală), aşa cum s-a întâmplat şi în cazul celorlalte secţii ale facultăţii. Cifra de şcolarizare a variat, de la o serie la alta, oscilând între 7 şi 35 studenţi la ciclul de licenţă şi între 10 şi 30 de cursanţi la programele de masterat.
Baza materială s-a îmbogăţit sensibil în ultimii ani, răspunzând astăzi în mai mare măsură standardelor procesului modern de învăţământ (bibliotecă de cabinet, computere, televizor, aparat de proiecţie, CD-player, radiocasetofon etc.). Biblioteca de cabinet dispune, la ora actuală, de peste 1500 de volume şi de alte tipuri de materiale, având bune perspective de a se îmbogăţi în perioada următoare.
Luminița Munteanu_Istoricul Secției de Limba Turcă_Universitatea din Bucuresti
Luminița Munteanu_Istoricul Sectiei de Limba Tătară_Universitatea din Bucuresti