VLADIMIR DRIMBA, UN TURCOLOG ROMÂN DE TALIE INTERNAŢIONALĂ

Profesorul Vladimir Drimba (1924-2003) s-a afirmat atât pe plan naţional, cât şi internaţional ca un veritabil creator de şcoală, cu remarcabile contribuţii la elucidarea unor aspecte esenţiale ale istoriei şi evoluţiei limbilor turcice. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Cluj (1947), a devenit, curând după încheierea studiilor, asistent la Catedra de Istorie a limbii române din cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie din acelaşi centru universitar, iar ulterior cercetător la Institutele de Lingvistică ale Academiei Române din Cluj (1951-1953) şi Bucureşti (1953-1978), consacrându-se studiilor axate pe cultura română veche. În paralel, Vladimir Drimba şi-a concentrat atenţia asupra unui alt domeniu, de larg interes pentru evoluţia limbii şi culturii române, care i-a adus de altfel şi consacrarea ulterioară pe plan internaţional, creindu-i o solidă reputaţie de specialist: turcologia (istoria, morfo-sintaxa şi dialectologia limbii turce, limbile găgăuză şi tătară crimeeană şi balcanică etc.).

Vladimir Drimba şi-a susţinut teza de doctorat în filologie la Bucureşti, în 1969, teză publicată ulterior de Editura Academiei Române, în colaborare cu editura E. J. Brill din Leiden, sub titlul Syntaxe comane (1973). Primită cu viu interes şi abordând un domeniu inedit pentru studiile turcologice din ţara noastră, lucrarea amintită a fost încununată cu premiul Academiei Române. Preocuparea pentru această arie de studiu avea să constituie o constantă a întregii activităţi de cercetare a lui Vladimir Drimba; ea avea să-şi afle o fericită ilustrare în ediţia diplomatică a Codexului (Codex Comanicus. Édition diplomatique avec fac-similés, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000), precum şi în numeroasele studii publicate în periodice din ţară şi din străinătate, pe aceeaşi temă.

Larg recunoscut pentru competenţa şi probitatea sa profesională, domnul Vladimir Drimba a condus, în perioada 1958-1970, secţia de limbi orientale a Institutului de Lingvistică din Bucureşti; în această perioadă a realizat, alături de colaboratorii săi, multiple anchete de teren, în vederea elaborării unor studii monografice ale dialectelor vorbite de turcii dobrogeni şi de turcii din insula Adakale, astăzi dispărută. În perioada 1970-1987, Vladimir Drimba a fost cadru didactic la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, Secţia turcă, unde a predat cu predilecţie cursuri de istoria limbii turce, sintaxa limbii turce, dialectologie turcă, introducere în filologia turcă şi gramatica comparată a limbilor turcice şi unde a fost, o vreme, şeful Catedrei de limbi orientale. În perioada 1975-1985 a condus doctorate în domeniul turcologiei.

LISTĂ SELECTIVĂ DE LUCRĂRI:

„Elemente româneşti în limba turcă”, DR, 11/1945, pp. 196-202; „Paralele sintactice şi frazeologice turco-române”, DR, XI/1945, pp. 202-212; „Note de lexicologie aromână. Elemente turceşti”, SCL, I/1950, pp. 290-296; „Contribuţii la studiul morfologiei istorice române. (…) 3. Desinenţa la plural arom. –áń”, SCL, IV/1953, pp. 221-223; „Dezbaterea asupra problemei alfabetului limbii tătare vorbite în România”, LR, V/1956, 3, pp. 70-77; „Împrumuturi turceşti în dialectele româneşti sud-dunărene”, SCL, VIII/1957, 2, pp. 225-237; „Quelques problèmes relatifs au développement culturel de la population tatare de Roumanie”, SAO, I/1957, pp. 39-343 (în colaborare cu Nagi A. Geafer); „L’alphabet de la langue tatare parlée en Roumanie”, Mélanges linguistiques publiés à l’occasion du VIIIe Congrès International des Linguistes à Oslo, Bucureşti, 1957, pp. 257-267; „Asupra unor termeni din argoul turcesc”, Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul împlinirii a 70 de ani, Bucureşti, 1958, pp. 265-270; „Contribuţii lexicologice”, LR, VIII/1959, 1, pp. 26-32; „Aspecte din fonetica găgăuză”, FD, II/1960, pp. 121-128; „Dialectul tat din Dobrogea”, FD, III/1960, pp. 67-150; „Remarques sur le parler des Caraïms de la République Populaire Roumaine”, Trudy dvacat’ pjatogo Meždunarodnogo Kongressa Vostokovedov (Moskva, 9-16 avgusta 1960), III, Moscova, 1963, pp. 277-284; „Al XXV-lea Congres Internaţional al Orientaliştilor (Moscova, 1960)”, SCL, XII/1961, 2, pp. 263-268; „Issledovanija po fonetike gagauzskogo jazyka”, RL, VI/1961, 2, pp. 239-258 şi VII/1962, 1, pp. 141-160; „Sources roumaines de la dialectologie historique turque. I. Les écrits en langue turque d’Anton Pann”, RL, VIII/1963, 1, pp. 133-161 (fără textele lui A. Pann); „Surse româneşti pentru dialectologia istorică turcă. I. Scrierile turceşti ale lui Anton Pann”, FD, IV/1962, pp. 171-241 (texte turceşti de Anton Pann: pp. 205-234); „Remarques sur les parlers gagaouzes de la Bulgarie du Nord-Est”, RO, XXVI/1963, 2, pp. 63-89; „Note lexicologice”, LR, XII/1963, 1, pp. 4649; „Rezension von Wendt (1960)”, RL, 9/1964, pp. 99-109; „Note etimologice”, LR, XIII/1964, 1, pp. 77-81; „Études gagaouzes. I. L’origine des mots paroxytons terminés par –u, -ü et –i”, RRL, IX/1964, 2, pp. 203-211 (versiunea românească: SCL, XV/1964, 3, pp. 365-373); „Études gagaouzes. II. Les dérivés en –ka”, RRL, IX/1964, 3, pp. 325-331 (versiunea românească: SCL, XVI/1965, 2, pp. 283-289); „Etimologii cumane”, Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, Bucureşti, 1965, pp. 201-203; „Quelques leçons et étymologies comanes”, RRL, XI/1966, 5, pp. 481-489; „L’«Instruction des mots de la langue turcesque» de Guillaume Postel (1575)”, TDAYB, 1966 (1967), pp. 77-101 (versiunea românească: „Elementele de gramatică turcă ale lui Guillaume Postel (1575)”, SCL, XVIII/1967, 3, pp. 325-339); „Sur la classification de la langue salare”, UAJb, XL/1968, 3-4, pp. 200-213 (versiunea românească: SCL, XIX/1968, 1, pp. 35-48); „Le sermon en vers du Codex Cumanicus (fol. 59r-63v 26)”, RRL, XIII/1968, 5, pp. 407-412; „Presupusa influenţă avară [asupra limbii româneş”, Istoria limbii române, II, Bucureşti, 1969, p. 371; „La répartition des parlers turcs de Dobroudja”, AOH, XXIII/1970, 1, pp. 23-54 (versiunea românească: SCL, XVIII/1967, 1, pp. 51-77); „Problèmes d’une nouvelle édition du Codex Cumanicus”, RRL, XV/1970, 3, pp. 209-221; „Miscellanea Cumanica. I. Les ratures des feuillets 61r-63v 26”, RRL, XV/1970, 5, pp. 455-459; „Miscellanea Cumanica. II. 1. Sur deux mots du feuillet 80r, ligne 8. – 2. La graphie andi=andi?”, RRL, XV/1970, 6, pp. 579-584; „Miscellanea Cumanica. III. Notes de critique textuelle”, RRL, XVI/1971, 4, pp. 275-286; „Notes sur quelques gloses du «Codex Cumanicus»”, Voprosy tjurkologii. K šestidesjatiletiju akademika AN Azerb. SSR M. Š. Širalieva, Baku, 1971; „Miscellanea Cumanica. IV. À propos de quelques devinettes du Codex Cumanicus”, RRL, XVII/1972, 1, pp. 3-21; „Le gagaouze – dialecte de la langue turque?”, I. Türk Dili Bilimsel Kurultayïna Sunulan Bildiriler (Ankara, 27-29 Eylül 1972), Ankara, 1975, p. 229; „Remarks on Mongolian Loanwords in the Salar Language”, Olon ulsogy mongolč êrdêmtênij ix xural bot’, Ulaanbaatar, 1973, pp. 171-180; „La détermination prédicative en turc de Turquie”, Istanbul, 15-20. X. 1973: I. Milletlerarasï Türkoloji Kongresi. 2. Türk Dili ve Edebiyatï, Istanbul, 1979, pp. 419-437 (publicat şi în UAJb, XLVIII/1976, pp. 49-64); Syntaxe comane, Bucureşti, Editura Academiei — Leiden, E. J. Brill, 1973; „Le style indirect libre en turc de Turquie”, Turcica, VIII/1976, 1, pp. 7-20; „Remarques sur les mots d’emprunt mongols de la langue salare”, RRL, XXI/1976, 3, pp. 417-427; „Miscellanea Cumanica. V. Mots attestés par des formes possessives”, RO, XXXVIII/1976, pp. 111-115; „Miscellanea Cumanica. VI. Notes de critique textuelle”, RRL, XXI/1976, 4, pp. 507-511; „Devinettes tatares de Dobroudja”, Tractata Altaica. Denis Sinor sexagenario optime de rebus altaicis merito dedicata, Wiesbaden, 1976, pp. 157-166; „Miscellanea Cumanica. VII. 1. Encore quelques mots attestés par des formes possessives. — 2. Participes-adjectifs en –d0?”, SAO, IX/1977, pp. 59-65; „Issledovanija po tjurkskoj filologii v Rumynii”, Sovetskaja tjurkologija, 1977, 5, pp. 52-68; „Lingvistica orientală”, Istoria lingvisticii româneşti, Bucureşti, 1978, pp. 203-206; „Miscellanea Cumanica. VIII. De nouveau sur quelques devinettes comanes”, Turcica, XI/ 1979, pp. 190-201; „Miscellanea Cumanica. IX. Quelques récupérations”, RO, XL/1978, 1, pp. 21-31; „Oriental Languages”, Current Trends in Romanian Linguistics (RRL, XXIII/1978), Bucureşti, 1978, pp. 481-501 (în colaborare cu Nadia Anghelescu şi Laurenţiu Theban); „Miscellanea Cumanica. X. Notes de critique textuelle”, RRL, XXVI/1979, 2, pp. 159-173; „Miscellanea Cumanica. XI. Mots comans et persans éclairés par leurs gloses latines”, RRL, XXIV/1979, 4, pp. 353-371; „Quelques mots comans précisés par leurs gloses allemandes”, Harvard Ukrainian Studies (Eucharisterion: Essays presented to Omeljan Pritsak on his sixtieth birthday by his colleagues and students), v. III-IV (1979-1980), 1, pp. 205-214; „Presupuse influenţe turcice în româna comună”, SCL, XXXI/1980, 1, pp. 73-79; „Miscellanea Cumanica. XII. Notes de critique textuelle”, RRL, XXV/1980, 5, pp. 485-493; „Miscellanea Cumanica. XIII. À propos de quelques textes comans marginaux”, SAO, X/1980, pp. 77-81; „Sur la datation de la première partie du Codex Cumanicus”, Oriens, XXVII-XXVIII/1981, pp. 388-404; „Miscellanea Cumanica. XIV. 1. De nouveau sur le feuillet 76r 21-23 du Cod. Cum. — 2. Discordances sémantiques dans le vocabulaire latin-persan-coman”, RRL, XXVIII/1983, 2, pp. 99-124; „Miscellanea Cumanica. XV. Encore quelques discordances sémantiques dans le vocabulaire latin-persan-coman”, RRL, XXVIII/1983, 6, pp. 67-477; „Miscellanea Cumanica. XVI. Notes de critique textuelle”, RRL, XXX/1985, 1, pp. 721; „Dobruca Tatar atasözleri”, Türk Folkloru Araştïrmalarï, 1985, 1, pp. 25-36; „Cuvinte româneşti de origine turcă”, SCL, XXXVI/1985, 5, pp. 408-410; „Un recueil de proverbes et aphorismes turcs datant du XVIIe siècle”, RRL, XXXVII/1992, 2-3, pp. 191-203; „Essai d’interprétation de quelques mots comans non glosés du Codex Cumanicus”, WZKM, LXXVI/1986, pp. 81-86; „Miscellanea Cumanica. XVII. Notes de critique textuelle”, RRL, XXXII/1987, 5, pp. 453-459; „Miscellanea Cumanica. XVIII. Notes de critique textuelle”, TDAYB, 1984 (1987), pp. 1-10; „Matériaux pour servir à l’histoire des langues turques. I. Le vocabulaire tatar criméen de Nicolaes Witsen”, RRL, XXXIII/1988, 4, pp. 307-335; „Miscellanea Cumanica. XIX. Notes de critique textuelle”, RRL, XXXIII/1988, 6, pp. 445-461; „Impératif et optatif-subjonctif en turc”, Journal of Turkish Studies, XIII/1989, pp. 33-46; „Miscellanea Cumanica. XX. Autour d’une nouvelle interprétation des devinettes comanes”, RRL, XXXV/1990, 1, pp. 53-70; 2, pp. 133-152; 3, pp.231-251; „Împrumuturi româneşti detaşate din sintagme determinative turceşti”, SCL, XLI/1990, 4, pp. 305-311; „Les devinettes comanes”, WZKM, LXXX/1990, pp. 79-102; „Sur la classification du khoton”, Turcica, XXIV/1992, pp. 11-25; „La grammaire turque d’Antonio Mascis”, WZKM, LXXXII/1992, pp. 109-120; „L’hymne coman ‘Sayïnsa-men bahasïz qanïnï’, RO, XLVIII/1992, 2, pp. 105-116; „Împrumuturi româneşti din limba turcă”, SCL, XLIII/1992, 6, pp. 559-568 şi XLIV/1993, 1, pp. 59-72; 2, pp. 113-127; 4, pp. 331-346”; Coresi, Tâlcul evangheliilor şi Molitevnic rumânesc (ediţie critică: Vladimir Drimba), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1998; Codex Comanicus. Édition diplomatique avec fac-similés, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000; Cercetări etimologice, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001.

Abrevieri:

AOH = Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae
AUB = Analele Universităţii Bucureşti
DR = Dacoromania
FD = Fonetică şi dialectologie
LR = Limba română
RÉSEE = Revue des Études Sud-est Européennes
RL = Revue de linguistique
RRL = Revue Roumaine de Linguistique
SAO = Studia et Acta Orientalia
SCL = Studii şi Cercetări Lingvistice
TDAYB = Türk Dili Araştïrmalarï Yïllïgï. Belleten
UAJb = Ural-Altaische Jahrbücher
WZKM = Wiener Zeitschrift für die Kunde des Morgenlandes

This entry was posted in Vladimir Drimba, un turcolog român de talie internaţională. Bookmark the permalink.